Cântecel


Era cald, era frumos,

Aglomerat, curat pe jos,

Preconizam ceva banal,

Era miros de litoral,

Şi din mulţime-am întâlnit

Un trup pervers, neîmblânzit,

Avea detoate sub maieu,

Aveam destul în portmoneu,

Am întrebat-o aşa-şi-aşa,

Mi-a spus c-o cheamă Elena,

Şi după ce-am socializat

Am mers apoi şi ne-am culcat,

Dar peste noapte cineva

Bătând în geam mă tot striga,

Când am ieşit m-a întrebat:

–          Auzi bă? Nuţi s-a sculat?

Nuţi s-a sculat!…

Nuţi s-a sculat!…

A doua zi am încercat

Să-i dovedesc că sunt bărbat

Dar Nuţi altceva vroia,

Nu-nţelegeam de ce râdea,

I-am explicat că-s piesă rară

Şi i-am propus s-o facem iară,

Atuncea ea n-a ezitat

Şi s-a întins uşor pe pat,

Dar cred că iar a adormit

Pentru că iarăşi a venit

Posibil acelaşi cineva

Ce bătea-n noapte şi striga

Cu un glas deja stresant:

–          Auzi bă? Nuţi s-a sculat?

Nuţi s-a sculat!…

Nuţi s-a sculat!…

Acuma Elena a plecat

Cu un tren accelerat,

Şi-n loc să aibă remuşcări

Este doar plină de frustrări

Din cauza-acelui cineva

Ce zi şi noapte tot striga,

O fi sau nu adevărat:

–          Auzi bă? Nuţi s-a sculat?

Nuţi s-a sculat!…

Nuţi s-a sculat!…


Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: